Cunoscută drept „Ţara viei şi vinului”, Vrancea este, din acest punct de vedere, judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă de vie, având un patrimoniu viticol de 27.639 ha, din care 85% în sectorul privat, reprezentând 11% din totalul terenului agricol al judeţului şi circa 10% din suprafaţa viticolă a României. Vrancea este lider naţional atât ca suprafaţă cât şi sub aspectul producţiei de struguri.
Datorită condiţiilor naturale favorabile, viile au un potenţial de producţie ridicat în această zonă, astfel că viticultura reprezintă o ramură economică importantă a judeţului (30 – 40% din valoarea producţiei totale agricole a judeţului) şi o activitate în care este implicată o mare parte a populaţiei locale.
Modul de utilizare a terenurilor evidenţiază profilul funcţional al unităţilor administrative, precum şi modul de intervenţie al factorului antropic în mediul natural.Schimbările în modul de utilizare a terenurilor au o influenţă directă asupra ecosistemelor aflate în zone puternic umanizate, sau a acelora care se afla la limita unor terenuri agricole.
Particularităţile reliefului în judeţul Vrancea au permis, în general, practicarea agriculturii încă din cele mai vechi timpuri. După formele de relief, se conturează 3 zone agricole distincte a căror pondere în balanţa fondului funciar diferă, atât ca suprafaţa totală, cât şi al categoriilor de folosinţă.
Astfel, sectorul montan, cu relief înalt, fragmentat, soluri cu fertilitate scăzută, climat rece şi umed, au favorizat dezvoltarea pășunilor, fâneţelor şi în special a pădurilor în detrimentul suprafeţelor arabile, prezente doar în depresiuni, pe mici suprafeţe.
Sectorul subcarpatic, cu o altitudine joasă, văi largi şi terase, îndeplineşte condiţii favorabile culturilor de pomi fructiferi, culturii viţei de vie, cu veche tradiţie în teritoriu determinând aici prezenţa celor mai mari podgorii din ţară, respectiv Panciu, Coteşti şi Odobeşti.
PODGORIA PANCIU este cea mai mare din judeţul Vrancea (9.500 ha) şi cuprinde trei centre viticole de importanţă naţională: Panciu, Ţifeşti şi Păuneşti. Vinurile din Podgoria Panciu mai pot fi catalogate drept vinuri cu un caracter vioi obţinut atât din soiuri de struguri autohtoni, precum Plăvaie, Galbenă, Băbească Neagră, Fetească Albă şi Fetească Neagră, dar şi din alte soiuri de struguri de vin, precum Feteasca Regală, Rieslingul Italian, Aligoté, Sauvignon, Muscat Otonel, Pinot Noir şi Merlot, care au devenit la fel de renumite în podgorie. În prezent, Podgoria Panciu este profilată pe producerea vinurilor albe-seci care sunt folosite şi pentru a obţine vinul spumant.
PODGORIA ODOBEŞTI, cu o suprafaţă de aproximativ 7000 ha, este cea mai veche podgorie din ţara noastră, iar în alcătuirea acesteia intră centrele Odobeşti, Jariştea şi Boloteşti. În plantațiile podgoriei se găsesc șase soiuri românești: Galbenă de Odobești, Plăvaie, Fetească albă și Fetească regală, pentru vinuri albe și Băbească neagră și Fetească neagră, pentru vinuri roșii.
În privința calității vinurilor, pe primele locuri se situează vinurile de masă obținute din soiuri de mare producție: Galbenă de Odobești, Plăvaie, Fetească regală și Aligote (vinuri albe) și Băbească neagră (vinuri roșii).
De asemenea, la Odobești se obțin vinuri albe de calitate superioară din soiurile Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon și Muscat Ottonel, precum și vinuri roșii superioare din soiurile Fetească neagră și Merlot.
Mai recent, aici se produc și vinuri obținute din soiuri create de curând la Stațiunea de Cercetare — Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, cum ar fi Șarba și Băbească gri, pentru vinurile albe și Codană, pentru vinuri roșii. Totodată, la Odobești se obțin distilate învechite de vin („vinarsuri”) din soiurile Plăvaie, Fetească regală și Galbenă, de o calitate foarte bună.
PODGORIA COTEŞTI (6589 ha) constituie o continuare a plantaţiilor din podgoria Odobeşti, beneficiind de resurse heliotermice ridicate şi cuprinde centrele viticole: Coteşti, Vîrteşcoiu, Cîrligele, Urecheşti, Tîmboieşti şi Dumbrăveni.
Cu o istorie de peste 600 de ani, aceasta din urmă este o podgorie în totalitate valahă. Compozitia geologică a solului este alcătuită din straturi de prundiș și pietriș care formează solurile aerate favorabile dezvoltării viței de vie. Solul prezintă o culoare roșie-brună. În timpul zilei absoarbe căldura razelor de soare pe care o cedează în timpul nopții. Această proprietate a solului, face ca vița de vie, în această zonă, să prezinte calități deosebite. Toate aceste condiții naturale, în care se dezvoltă vița-de-vie pe aceste meleaguri, fac ca soiurile Fetească Neagră, Merlot, Fetească Albă, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc să prezinte proprietăți nebănuite.
